S-a terminat. Asta daca mai era ceva. Probabil chiar asta a fost, o comedie jucata pe o scena dominata de diferite sentimente, unele bune altele rele in care noi eram actorii principali. Dar in cazul meu nu a fost tocmai comedie, poate drama. Eu am fost cea care a suferit, eu am fost proasta care a suportat tot, inclusiv obsesia ta (asa este, iar tu ori nu vezi chestia asta, ori nu vrei s-o vezi) pentru ea. Te-am intrebat odata daca tii la ea mai mult ca la mine si ai zis nu. Se pare ca te-ai inselat. Sau doar m-ai mintit pentru ca era mai usor. Sunt mai naiva, stiu, dar poate o sa indrept chestia asta. Si sunt proasta, pentru ca nu imi imaginez cum am putut sa suport toate astea. Ce persoana normala ar face-o? Dar acum gata, pot sa sper la o schimbare, de asta am nevoie. Acum exista doar eu si tu. O sa treaca, viata nu e numai lapte si miere, mai are si nitica lamaie ca sa existe un echilibru. Acum nu mai conteaza. Fiecare isi vede d-ale lui, dar sa speram ca o sa ramanem prieteni ca e pacat.
Si pana la urma, ti-a placut comedia?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
heeeh... nu trebuie judecat... poate doar sa te bucuri ca s-a intamplat... si din asta ca ceva ai mai invatat... mergi inainte chair de' s-a termianat...
concluzia fiind ca nu trebuie sa te invinuiesti.. se intampla dupa ani si ani... SO... LIFE GOES ON!
mi-a placut :)
si o sa ramanem prieteni desigur:)
Sfântul Ioan de Kronstadt: "Nu dărui celorlalţi după cum merită, ci după cum au nevoie."
Trimiteți un comentariu